2022, anul în care vei scrie o carte?

quantum-library

Te gândești de multă vreme să scrii o carte, dar nu ai îndrăznit?
Faptul că șovăi s-ar putea să fie semn că ai bun simț. Dacă ai bun simț, s-ar putea să ai și talent.
Românul s-a născut poet și, aș adăuga eu, și prozator. E un dat. Trebuie să scriem. După cum observa Caragiale: „Pentru un român care ştie citi, cel mai greu lucru e să nu scrie”.
Să presupunem că ai bun simț și ți-ai petrecut anii de până acum citind mult și variat. Cărți bune și cărți proaste, ca să poți face deosebirea între ele.
Personal, cred că nu există profesori mai buni decât clasicii. Îmi amintesc răspunsul cuiva la întrebarea mea „de ce nu citești și clasici?”. Suna ceva de genul: „Nu, pentru că nu vreau să mă influențeze și să încep să scriu ca ei”.
Inocentă opinie. De parcă ai putea să-l citești pe Scott Fitzgerald și, din senin, ai începe să scrii ceva la fel de magic ca Marele Gatsby. Nu te îngrijora. Nu te paște un astfel de „pericol”.

Trending now

Profită de oferte și cadouri

Vezi toate ofertele
-35%
New
Black Week
34.39 lei
-10%
-35%
-35%
Black Week
35.75 lei
-35%
Citește
Black Week
38.35 lei
-40%
Citește
Black Week
30.00 lei
-50%
Citește
-4%
Citește
-4%
-2%

După ce ai bifat cele două condiții care trebuie să existe „by default”, trebuie musai să te descotorosești de inhibiții.
Ți-e rușine c-o să citească mama sau tata vreo scenă de sex și-o să-ți bată obrazul că i-ai făcut de ocară în bloc? Lumea o să creadă că ești vreun dezaxat dacă scenele tale sunt de toată groaza?
E o mare diferență între tine, autorul, și personajele tale. De cele mai multe ori, autorii cei mai prolifici sunt niște persoane foarte plictisitoare în viața reală.
Îmi amintesc că, odată, pe când mă documentam pentru o emisiune radio despre viața lui Charlotte Brontë, am dat peste o istorioară nostimă. Fiica unui nobil a dat o petrecere și a invitat-o pe autoarea căreia îi citise câteva cărți, imaginându-și că atmosfera va fi întreținută cum nu se putea mai vioi.
N-a fost deloc așa. Brontë abia dacă a scos câteva cuvinte, și alea de complezență, a stat într-un colț, nefăcându-se remarcată prin nimic.
Domnița, după cum era de așteptat, a fost atât de dezamăgită (căci întreprinsese ceva eforturi și trăsese niscaiva sfori ca s-o aibă acolo pe Brontë), încât multă vreme n-a vorbit despre nimic altceva decât despre cât de inexpresivă a fost autoarea.
Fă un test chiar azi. Ai o bucată de text deja scrisă? Rescrie-o ca și când ai face-o doar pentru tine, încredințat că n-o să ajungă în veci sub ochii altora. Vezi apoi dacă e vreo diferență.
Hai, aștept să-mi spui cum a fost.

*
Articol scris de Theo Anghel